Africa mea Sabrina Stasencu

Africa este un taram magic unde timpul se opreste in loc si unde ramai doar tu, fata-n fata cu natura bruta. Este un loc ce emana o energie absolut fantastica. 

Probabil, nu putini sunt cei care stateau in fata televizoarelor, fermecati de documentarele despre lumea salbatica, si visau cu ochii deschisi sa ajunga o data in viata in Africa. Eu ma numaram printre acei oameni. De mica imi doream cu ardoare sa vad animalele in habitatul lor natural, sa le urmaresc si sa traiesc emotia vie de a fi in mijlocul salbaticiei. Africa este locul in care imi doream cel mai mult sa ajung si, cand am aflat ca plec, mi s-a parut ireal. Am aterizat in capitala kenyana, Nairobi, si primul contact cu africanii a fost o incantare: sunt oameni foarte primitori si calzi, iar acest lucru mi-a fost confirmat de-a lungul intregii calatorii. Sunt oameni simpli, saraci, dar cu o intelepciune aparte. Cand te uiti in ochii lor, ai senzatia ca traiesc pe pamant dintotdeauna.

Primul parc vizitat a fost Maasai Mara, iar lodge-ul era exact la intrarea in parc. Stiam ca vom fi cazati in interiorul parcurilor naturale, insa experienta depaseste orice asteptare. Camera mea era, de fapt, o casuta retrasa la care eram condusa de un angajat cu lanterna si pusca. Prima noapte de cazare a fost palpitanta, pentru ca auzeam fel si fel de sunete si ma gandeam cat de vulnerabili suntem noi, oamenii, in fata naturii. Cu gandul acesta am reusit, cu greu, sa adorm in prima noapte.

A doua zi dimineata, m-am trezit si am realizat unde ma aflu. M-am pregatit, fericita, de prima zi de safari. Primele animale zarite au fost antilopele gnu, impala, gazelele Thompson si zebrele, mai apoi am vazut un elefant cu un pui. Cand vezi un asemenea animal maret langa tine, te incearca o multime de sentimente: teama, bucurie, entuziasm, insa cea mai pregnanta senzatie a fost cea de umilinta in fata acestor animale impunatoare. In periplul nostru, am ajuns si la Raul Mara, unde am vazut hipopotami, un crocodil stand la soare si vulturi care se hraneau din lesurile antilopelor gnu ce nu reusisera sa treaca raul. Pe langa toate acestea, am incheiat ziua cum nu se putea mai bine: am vazut un leu cand nu ne asteptam. Savana este plina de surprize, nu poti anticipa nimic, iar acest lucru face experienta foarte interesanta.

In drumul spre lodge, am hotarat sa oprim intr-un sat maasai, unul dintre cele mai cunoscute triburi din Africa de Est, care inca isi pastreaza ritualurile si obiceiurile de sute de ani. Asa cum ne asteptam, acesti oameni traiau intr-o saracie de nedescris, in colibe fara curent si apa. Casa unei familii de maasai este constituita dintr-o incapere de aproximativ 20 de m², perimetru unde dorm, gatesc si isi tin viteii nou-nascuti. Este greu de crezut ca inca exista astfel de conditii de trai si ca acesti oameni isi asuma o existenta fundamentala. Ma bucur ca am avut ocazia sa patrund pentru o ora in lumea lor si ca mintea mea a putut inmagazina imagini si informatii care au sa contribuie la perspectiva mea asupra vietii, asupra lumii in care traim.

A doua zi, am pornit spre granita cu Tanzania - Isebania. Drumul de trei ore s-a desfasurat, in mare parte, tot prin parcul Maasai Mara, asa ca am avut ocazia sa ne mai bucuram un pic de peisajul Kenyei. Dis-de-dimineata, in savana este racoroare, linistite, iar culorile vegetatiei mangaiate de primele raze ale soarelui sunt ireale. Este o priveliste ce iti taie rasuflarea. Pe masura ce inaintam, peisajul se schimba: au aparut mai multi copaci, dealuri si coline, iar vegetatia era mai bogata.

Ajunsi la granita, am trecut de formalitatile vamale si am fost preluati de soferii-ghizi din Tanzania. Urmatoarea destinatie: Parcul National Serengeti. Spre deosebire de Maasai Mara, Serengeti este o intindere enorma, masurand 14.750 de km², si este recunoscut pentru Marea Migratie a peste doua milioane de animale din Serengeti in Maasai Mara. Fenomenul este unul dintre cele mai fascinante spectacole naturale din lume, care atrage anual mii de fotografi, cercetatori si oameni pasionati de natura. Serengeti mi s-a parut mai spectaculos poate si datorita intinderii, dar, cu siguranta, si datorita diversitatii animalelor. Aici am fost martora catorva scene naturale exceptionale: un ghepard care manca o impala, o mama ghepard cu doi pui cocotati pe un damb, in mijlocul pustietatii, cativa lei care dormeau langa un schelet, probabil de antilopa gnu.

Lodge-ul nostru era localizat chiar in mijlocul Parcului Serengeti. Cu o arhitectura ce se integreaza perfect in natura, Seronera Wildlife Lodge este locul ideal pentru a urmari viata salbatica din confortul cu care suntem atat de obisnuiti. Experienta de a asculta animalele salbatice noaptea, stand in pat, a fost unica. Camera mea avea vedere spre savana si, inainte sa ma culc, stateam cateva minute la geam, cu sufletul la gura, incercand sa disting sunetele straine mie. De asemenea, piscina lodge-ului, situata pe o terasa elevata, avea o priveliste exceptionala. Intr-o dupa-amiaza, stand la piscina si uitandu-ma in zare, am vazut familii de maimute si antilope la mai putin de 20 de metri distanta. Contemplam intinderea nesfarsita din fata ochilor fara sa ma gandesc la nimic.

A doua zi dis-de-dimineata, am plecat intr-un game drive de o zi, cu pranzul la pachet. Initial, am fost reticenta cu acest pranz la pachet, insa s-a dovedit a fi o idee foarte inspirata. Pauza de masa am luat-o in aer liber, in savana, sub un copac acacia, intinsi pe paturi. Ziua a fost palpitanta si aventuroasa: am gonit cu jeep-urile dupa animale, soferii isi ofereau ponturi unii altora prin statii, noi nu intelgeam mare lucru, dar ne entuziasmam, intuind ca e rost de actiune undeva prin apropiere. Cand zaream turme de zebre, familii de elefanti sau feline, ne ingramadeam la poze si ne bucuram ca niste copii. Pentru mine, punctul culminant al zilei a fost apusul surprins in savana, apus de o frumusete seducatoare. Jocul de lumini, vegetatia murmuranda si animalele lenese erau hipnotizante.

Urmatoarea zi, itinerarul ne-a purtat in Craterul Ngorongoro. Drumul din Serengeti pana in Ngorongoro a fost destul de anevoios, lung si prafuit. Pe drum, ne-am oprit la un trib de maasai unde am vazut, pentru a doua oara, stilul de viata si obiceiurile acestor oameni aproape primitivi. Avand experienta vizitei tribului de maasai din Kenya, nu am mai fost atat de socata de conditiile de trai, insa a doua vizita nu a facut decat sa adanceasca urmele lasate de maasaii din Kenya. Imbracamintea aparte, postura mandra si privirea staruitoare fac din acesti oameni o curiozitate pentru noi, oamenii civilizati. Dupa ce ne-au fost prezentate locuintele, societatea, dansul razboinicilor si scoala, am mers in spatele asezarii comunitatii de maasai, unde puteam cumpara suvenire confectionate manual. Acest lucru, trebuie sa recunosc, a avut un iz turistic nu foarte placut. Am inteles ca sunt obisnuiti sa primeasca frecvent grupuri de turisti si ca, din pacate, acest trib isi pierde din autenticitate. Ne-am continuat drumul si am coborat in Craterul Ngorongoro.

Craterul Ngorongoro s-a format in urma prabusirii unui vulcan activ, acum aproximativ 2,5 milioane de ani. Se crede ca vulcanul era cel mai inalt munte de pe continentul african, mai maret decat vecinul sau, Kilimanjaro. Implozia a avut ca rezultat aceasta caldera unde, de-a lungul anilor, s-a format un ecosistem propice animalelor care au venit aici, atrase de vegetatia luxurianta si de ochiurile de apa formate in interiorul craterului. Caldera, cu o adancime de 610 metri si cu o suprafata de aproximativ 260 km², este un spectacol natural unic, atat vazut indeaproape, cat si admirat de sus, de pe marginile sale. Pentru mine, a fost incantator sa cobor in crater, sa ma bucur de un game drive de o jumatate de zi, iar apoi sa urc la lodge - Ngorongoro Wildlife Lodge - si sa ma relaxez cu un pahar cu vin pe terasa, privind imensitatea ce se desfasoara in fata ochilor mei. Inca o data, natura natura pura, in toata splendoarea sa, a reusit sa ma faca sa ma inclin in fata ei.

Urmatoarea zi, am pornit spre aeroportul din Arusha, iar transferul a durat patru ore. Ne-am imbarcat in zborul spre Zanzibar, iar aeronava companiei locale, Air Excel, avea vreo 11 locuri si elice, lucru care m-a speriat un pic, insa zborul s-a dovedit a fi unul cat se poate de lin. Pentru ca totul sa fie inedit si distractiv, un baiat din grup a stat pe locul copilotului si a beneficiat de o priveliste foarte faina. Zborul a durat aproximativ o ora si jumatate si, din pacate, nu am putut zari maretul Kilimanjaro din cauza norilor persistenti.

Zanzibar inseamna un contrast foarte puternic intre resorturile de lux impanzite de turistii cizelati din vest si cocioabele locuite de bastinasii nu atat de civilizati. Jambo, Zanzibar! Abia astept sa vad ce are de oferit acest mic paradis pe pamant. Zilele trec altfel in Africa, cu atat mai mult pe o insula. Timpul curge mai lent si pare mai bland. Poate ca razele soarelui si sunetul valurilor contribuie la acest sentiment, dar ce conteaza? Conteaza ca timpul danseaza pe alt ritm: pole-pole (incet-incet). Ajuns in Zanzibar, nu ai cum sa nu te bucuri de sentimentul unic pe care ti-l ofera o insula exotica, nu ai cum sa nu vrei sa iei cu tine acasa mirosul oceanului si parca incepi sa visezi la cum ar fi traiesti o viata aici.

Timp de trei zile am descoperit insula care, fara indoiala, are multe de oferit: snorkeling, sporturi acvatice, plimbari cu barca, vizita la gradini de condimente sau explorarea insulei Prison, unde se gasesc faimoasele broaste testoase gigant aduse din Seychelles. In prima zi, ne-am bucurat de cateva ore de snorkeling, urmate de un pranz delicios pe o insulita. In urmatoarea zi, am vizitat o gradina de condimente, unde am aflat lucruri interesante despre ghimbir, lemongrass si alte plante exotice, dupa care am ajuns in Stone Town, capitala Zanzibarului. Am poposit cateva minute la intrarea casei unde s-a nascut faimosul solist al trupei Queen, Freddie Mercury, resedinta care acum este hotel. Stone Town merita explorat pe indelete, este un orasel vibrant si vesel. Te poti bucura de o cafea in portul turistic sau poti explora stradutele inguste unde se gasesc zeci de magazine cu suvenire si restaurante. In Stone Town, am descoperit ca toate condimentele sunt mai ieftine decat la gradinile unde mersesem in prima parte a zilei. Asadar, pentru cine doreste sa achizitioneze mirodenii, capitala insulei este locul potrivit.

Dupa toate aceste vizite si activitati interesante, am avut doua zile libere la Ocean Paradise Resort & Spa. Resortul este localizat in partea de est a insulei si este bine sa aveti in vedere ca in aceasta zona a Zanzibarului apele oceanului se retrag pe timp de zi (intre orele 12 pm si 3 pm) pana la un kilometru in larg. Fluxul si refluxul se resimt puternic in zona de est, insa se poate face baie in ocean atat dimineata, cand este extrem de placut, cat si dupa ora 3 pm. Toate plajele sunt publice, insa majoritatea hotelurilor au zone ingradite unde se poate sta pe sezlong. Pe plaja, veti intalni negresit maasai care va vor invita la tarabele lor sau vor incerca sa va vanda coliere din scoici si alte obiecte artizanale. Sunt prietenosi pana la insistenta si, daca vreti sa fiti lasati in pace, trebuie sa fiti fermi.

Zilele libere in Zanzibar au fost mai mult decat binevenite dupa safariul de pe continentul african. Am constatat ca este o combinatie foarte reusita de aventura si relaxare si ca este o alegere foarte inspirata pentru o prima vizita in Africa. Din punctul meu de vedere, este una dintre cele mai de succes combinatii de safari si plaja.

In ultima seara, in drum spre camera, m-am oprit pret de un minut sa ma uit la cer. Am realizat ca stelele erau altele, stele pe care pe cerul Romaniei nu le vezi niciodata. Poate pare un lucru banal, insa, pentru mine, a fost fascinant sa vad un tablou astral pe care nu l-am mai vazut niciodata in forma asta si din perspectiva asta.

Una dintre concluziile incursiunii mele in Africa este ca suntem peste masura de civilizati si ca am uitat sa ne bucuram de natura, de natural. In savana, totul se desfasoara firesc, cu o simplitate dezarmanta. Leii lenevesc ziua in tufisuri, iar noaptea ies la vanatoare. Hipopotamii ies noaptea din mlastini pentru a se hrani, riscand o intalnire nefericita cu pradatorii nocturni. Maimutele se iau la harta si fac galagie, elefantii merg agale spre rau, iar girafele rumega din frunzele copacilor, nepasatoare. Zebrele si antilopele gnu, pe de alta parte, fac front comun pentru a se apara mai eficient de lei. Tot acest tablou este uluitor si m-a facut sa inteleg perfectiunea naturii.

Aceasta a fost Africa mea.